Bod Péter

Istoric literar, scriitor, preot, cercetător al istoriei bisericii protestante, personalitate marcantă a culturii transilvănene din secolul al 18-lea.

Portretul lui Bod Péter din colecţia Muzeului de Artă Cluj-Napoca.

Scurtă biografie

Se naşte la 22 februarie 1712, la Cernatul de Sus, în Ţinutul Treiscaune (astăzi: judeţul Covasna). Părinţii lui, Bod Márton şi Sólyom Euphrozina erau descendenţi ai unor familii nobiliare.

Cernatul de Sus, cu biserica reformată. Sursa: Barangolás Háromszéken - Kovászna Megyei Művelődési Központ, Sepsiszentgyörgy, 2007.

La vârsta de şapte ani, devine orfan de tată. Mama sa este nevoită să-şi crească copiii în condiţii extrem de grele. În 1724, la vârsta de 12 ani, Péter este înscris la Colegiul Bethlen din Aiud, unde îşi economiseşte banii, supravieţuind ca elev-servitor, învăţând şi slujind copii din familii nobiliare mai înstărite.

În 1729, la vârsta de 17 ani, este invitat să predea ca învăţător la Schola Rivulina din Baia Sprie.

În 1732 se întorce la Colegiul din Aiud ca să studieze teologia şi filozofia, iar în 1736, drept răsplată pentru sârguinţa sa, este numit bibliotecar al Colegiului.

Ca bibliotecar, reuşeşte performanţa de a se pregăti continuu, de a aşeza bazele biblioteconomiei în Transilvania prin sistematizarea şi catalogarea bibliotecii contesei Bethlen Kata (1700–1759) şi a celei a contelui Teleki Sámuel din Şard.

Îşi perfecţionează studiile de ebraică, şi este numit profesor auxiliar pentru această materie. Meritele sale fiind recunoscute timpuriu, este invitat ca rector la Colegiul Reformat din Orăştie, post pe care nu îl acceptă din cauza planului său de peregrinare academică în Ţările de Jos. A fost un student eminent în cei trei ani de studiu de la Universitatea din Leiden, fapt certificat de cele cinci scrisori de recomandare cu care se va întoarce în ţară.

Acceptând invitaţia patroanei sale, contesa Bethlen Kata, Bod devine predicatorul curţii din cetatea Făgăraşului, iar după sfinţirea sa ca preot la Sinodul din Băţanii Mari, începând din 1746 este şi preotul comunităţii din Hoghiz, ambele fiind domenii ale contesei.

În 1748 se căsătoreşte cu Enyedi Mária, fiica administratorului domeniilor brâncoveneşti din Făgăraş. În anii preoţiei sale din Făgăraş, sistematizează şi rearanjează de mai multe ori valoroasa colecţie a bibliotecii contesei, reuşind acest lucru şi datorită cunoştinţelor de biblioteconomie dobândite la Aiud şi la Leiden.

Biserica reformată din Ighiu (jud. Alba), unde a slujit în ultimii săi ani de viaţă şi Bod Péter.
Sursă: Gudor Kund Botond.

În 1749 este invitat ca preot la parohia reformată din Ighiu, localitate din apropierea oraşului princiar, post pe care îl ocupă începând din 5 decembrie 1749. În acelaşi an îi moare soţia, în urma complicaţiilor ivite la naşterea primului lor copil. După o scurtă perioadă de văduvie, Bod o cunoaşte la Ighiu pe fiica protopopului reformat din Benic, Bányai Zsuzsánna, cu care se logodeşte, apoi se căsătoreşte. Căsătoria lor a fost binecuvântată cu nouă copii, dintre care însă doar trei au ajuns la maturitate.

Din Ighiu, Bod promovează ideea unei Academii Ştiinţifice Maghiare, respectiv aici va scrie opera sa principală, Magyar Athenás (Atena Maghiară), care devine în scurt timp una dintre lucrările de istorie literară cele mai căutate din Transilvania şi din Ungaria.

În 1767 este ales notar general al bisericii reformate, cu şanse reale de a deveni episcop reformat.

Moare însă după doi ani, la 2 martie 1769, în urma unei septicemii, după ce se taie la mână în timp ce-şi îngrijea via, fiind înmormântat iniţial în cimitirul preoţesc din Ighiu, iar în 1912 este reînhumat lângă biserica din localitate.

Piatra funerară din Ighiu a lui Bod Péter.
Foto: Gudor Kund Botond.

Bod a fost recunoscut de societatea secolului al 19-lea în principal ca istoric al literaturii, prin opera sa menţionată. Cantitativ însă, sub anumite aspecte şi calitativ, opera sa istoriografică, rămasă în majoritate netipărită şi deseori neexplorată, reflectă mult mai mult din erudiţia autorului. Critica istorică modernă l-a privit aproape întotdeauna din perspectiva istoricului literar. Aportul său la dezvoltarea istoriografiei a fost perceput doar ca o încercare superioară de a sintetiza, organiza şi aduna documente, fără contextualizarea necesară privind originea şi formarea sa istorică. Istoria literaturii l-a consacrat, aproape irecuperabil, ca om de ştiinţă aparţinător ştiinţei beletristice. Bod Péter a fost şi rămâne, însă, pe lângă calitatea sa de preot reformat, şi un autor important pentru istoriografia transilvăneană din secolul al 18-lea.

Statuia lui Bod Péter din curtea Muzeului "Haszmann Pál"din Cernat.

Fragmente din primul capitol al cărţii lui GUDOR Kund Botond, Istoricul Bod Péter (1712–1769), apărută la Editura Mega din Cluj, în 2008.

Evenimentele organizate în ţară şi în străinătate în Anul Memorial „Bod Péter”

Evenimentele organizate în ţară şi în străinătate în Anul Memorial „Bod Péter”