Istoricul bibliotecii

Bibliotecile din Sfântu Gheorghe – scurt istoric

Începuturile mişcării bibliotecare din Sf. Gheorghe şi din judeţul a cărui reşedinţă este oraşul, se regăsesc în secolul al 19-lea, în aşa-numita „epocă a reformelor”. Cu toate acestea bibliotecă publică propriu-zisă sau bibliotecă populară – cum se numea pe vremuri nu s-a înfiinţat în oraş decât după 1945, cu toate că existau cerinţe în acest sens. Funcţionau, în schimb, alte forme instituţionale care şi-au asumat activitatea bibliotecară pentru public.

În anul 1872, Asociaţia Protestantă din Treiscaune şi-a propus înfiinţarea unei biblioteci populare, dar iniţiativa nu s-a concretizat. Iar în anul 1902, când consilierii locali au cerut ajutorul ministrului agriculturii pentru înfiinţarea unei biblioteci populare, cele 173 de volume primite de la minister au fost donate mai departe, Asociaţiei Literare a Meşteşugarilor din Sf. Gheorghe. Probabil această asociaţie a fost apreciată ca fiind cea mai apropiată de locuitorii oraşului, iar fondul bibliotecii ca fiind satisfăcător cerinţelor cititorilor de atunci.

Desenul lui Roediger Lajos despre  clădirile aflate pe terenul Asociaţiei Protestante

Cerinţe comunitare, care vizau înfiinţarea efectivă a unei biblioteci publice, se manifestau în mod accentuat, şi la ele se formulau răspunsuri după posibilităţi. Ca o curiozitate se poate menţiona în acest sens faptul că Mihály Kiss, protopop unitarian din Arcuş, relatează în 1864 într-un articol din ziarul clujean Kolozsvári Közlöny că – după tentative și pregătiri îndelungate, înainte de începerea funcţionării propriu-zise a primei biblioteci publice din oraş, cea a Casinoului, în 1869 –, Domokos Barthos a deschis în anii 1860 la Sf. Gheorghe o librărie, pe rafturile acesteia găsindu-se calendare, cărţi şcolare, religioase, dar şi romane şi cărţi de citire. În articol este menţionat şi faptul că proprietarul librăriei împrumuta cărţi la domiciliu. (După mai bine de şaizeci de ani, în 1925, negustorul Jenő Klein a recurs la aceeaşi metodă, publicând un anunţ în ziarul local, că din librăria sa pot fi împrumutate cele mai moderne cărţi şi cele mai noi apariţii de pe piaţa editorială.)

Asociaţia Vieţii de Societate sau Casinoul – înfiinţat iniţial în februarie 1835, ca apoi, după mai multe etape administrative ale formării sale, să funcţioneze în mod real la finele anilor 1860 – a fost loc de întâlnire pentru oameni cu diferite mentalităţi şi cu preocupări profesionale variate, reprezentând într-un fel un bastion al vieţii culturale din oraş.

Registrul cărțiilor din biblioteca Casinoului - 1914.

Pe vremea respectivă, bibliotecile înfiinţate la Sf. Gheorghe funcţionau în cadrul unor asociaţii sau instituţii. Utilizarea lor se limita la membri, majoritatea, precum Asociaţia de Lectură a Meşteşugarilor din Sf. Gheorghe, Biblioteca Asociaţiei Negustorilor şi Tinerilor Negustori sau Biblioteca Centrală a Corpului Didactic din Treiscaune satisfăceau cerinţele membrilor lor. Cerinţe asemănătoare au fost deservite de la mijlocul anilor 1920 şi până în 1940 şi de fondul de câteva sute de volume al bibliotecii din Sf. Gheorghe al Departamentului Central din judeţul Treiscaune al Societăţii Astra, cât şi de Biblioteca Asociaţiei Sportive şi Culturale „Junimea” din Treiscaune. Înfiinţată în anul 1859, biblioteca ştiinţifică a Şcolii Reformate (Colegiul Székely Mikó de mai târziu) reprezenta în special o colecţie de cărţi rare, valoroase. Din această cauză a fost înfiinţată în cadrul instituţiei de învăţământ şi Biblioteca pentru elevi săraci, având o colecţie de cărţi pentru studiu, al cărei scop era deservirea elevilor defavorizaţi din punct de vedere material. În Colegiul Székely Mikó mai funcţiona şi Biblioteca Cercului de Stenografie, cuprinzând cărţi de specialitate şi periodice.

Nici fondul Bibliotecii Ştiinţifice a Muzeului Naţional Secuiesc nu deservea cerinţele populaţiei civile. Specificul său consta într-un caracter funcţional de tip amalgam, de arhivă combinată cu bibliotecă documentară, având un fond bogat, cu numeroase cărţi vechi şi rare, care servea mai ales activitatea de cercetare şi cea ştiinţifică. La începutul secolului 20., exista o reală cerere pentru înfiinţarea unei biblioteci publice moderne şi în regiunea Treiscaune. Doi muzeologi ai Muzeului Naţional Secuiesc, Vilmos Csutak şi dr. Ferenc László au semnalat în 1909 necesitatea înfiinţării unei biblioteci publice în oraş. În această chestiune nu se putea conta însă pe ajutorul statului, și mai exista şi problema lipsei spaţiului necesar funcţionării unei astfel de instituţii. Atunci când, în sfârşit, această problemă era ca şi rezolvată, a intervenit primul război mondial, schimbarea de imperiu, problemele legate de statutul de minoritar etnic, apoi cel de-al doilea război mondial...
După 1945, bibliotecile înfiinţate la iniţiativa noului regim politic erau cu caracter propagandistic, multe dintre ele funcţionând în case de cultură (Aita Mare, Leţ, Sânzieni etc.).

După naţionalizarea din 1948, la Sf. Gheorghe s-au înfiinţat mai multe biblioteci, aproape în fiecare instituţie câte una: biblioteca Comitetului Sindicatului Sanitar Local, biblioteca Departamentului Agricol al Consiliului Popular din Raionul Sf. Gheorghe al Regiunii Autonome Maghiare, biblioteca tipografiei locale, cea a Comitetului de Presă şi Cultură, a Filialei Asociaţiei Ştiinţifice a Tehnicienilor şi Inginerilor, a Organizaţiei Asociaţiei Populare Maghiare din Treiscaune, biblioteca unităţii locale de pompieri, respectiv bibliotecile uzinelor şi fabricilor. Dintre acestea, cea mai importantă a fost biblioteca Teatrului Maghiar de Stat din Sf. Gheorghe, înfiinţată în august 1948. Fondul său de 200 de volume a fost constituit în interesul educaţiei politice a membrilor săi. Biblioteca Sindicatului Fabricii de Textile a funcţionat vreme îndelungată, fiind închisă în 2008. A avut ca scop educarea noii clase muncitoare, atât prin fondul său, cât şi prin întâlnirile cu publicul ale unor autori transilvăneni. Biblioteca Casei Corpului Didactic avea în stoc, în anul 1976, 13.000 de volume. Biblioteca Comitetului Central al Cabinetului Raional de Partid avea în jur de 20.000 de volume, fiind închisă în 1989. O parte a fondului, catalogată ca fiind „depăşită din punct de vedere ideologic”, a fost casată, cărţile fiind încorporate în fondul Bibliotecii Judeţene „Bod Péter” de mai târziu.

Pe lângă bibliotecile enumerate, la mijlocul anilor 1970 deja fiecare şcoală din Sf. Gheorghe avea bibliotecă proprie – excepţii constituind şcolile profesionale. În şcolile generale exista un fond de câte 5–7000 de volume, în Liceul nr. 2 şi la Liceul Textil, 10–10.000, iar în Liceul nr. 1 erau la dispoziţia elevilor în jur de 14.600 de volume. Pe vremea regimului ceauşist, în 1975, a fost înfiinţată o bibliotecă şi în Casa de Cultură a Sindicatelor. Conform spuselor bibliotecarului de aici, fondul acesteia depăşea în 1977 cifra de 5000 de volume. Şi aici au fost organizate întâlniri dintre public şi autori, respectiv reprezentanţi ai unor redacţii şi edituri; exista şi un cerc literar şi de recitări. Un fond însemnat a avut şi biblioteca Casei Agronomilor de la Arcuş. Aici existau cărţi de specialitate, care au fost donate la începutul anilor 1900 de către Ministerul Agriculturii din Ungaria. O parte dintre acestea au fost deasemenea casate, cărţile rămase fiind transferate mai târziu la Biblioteca Judeţeană „Bod Péter”.

Pe „drumul de construire a democraţiei populare şi al făuririi socialismului” a pornit la începutul anilor 1950 şi biblioteca din cadrul Casei de Cultură „Petőfi Sándor” din Sf. Gheorghe. Aceasta a devenit apoi Biblioteca Centrală Raională din Sf. Gheorghe, fondul său mărindu-se încetul cu încetul, ca instituţia să devină mai târziu Bibliotecă de Raion, apoi Bibliotecă Orăşenească. Pe rafturile sale se regăseau în mare măsură şi în mod obligatoriu şi chiar cele mai subţiri broşuri ale Editurii Politice din Bucureşti. Însă din a doua jumătate a anilor 1960, secţia pentru copii a bibliotecii a început să fie dominată deja nu de literatura sovietică, ci de publicaţiile editurilor din ţară. Existau în număr limitat şi volume de literatură maghiară şi universală, sosite cu autorizaţie din Republica Ungară. După împărţirea pe judeţe (1968), Biblioteca Orăşenească din Sf. Gheorghe a fost avansată la rangul de bibliotecă judeţeană, în 1974. Fondul Bibliotecii Judeţene Covasna în anul 1977 a depăşit deja 100.000 de volume. Pe vremea aceea, instituţia deja funcţiona literalmente ca bibliotecă publică şi de împrumut.

Fosta Casă Kupfertisch: în aripa sa dreaptă, a fost Centrul Cultural Municipal și Biblioteca Petőfi Sándor.

Prezentul bibliotecii judeţene

Schimbarea de regim din 1989 a adus multe lucruri pozitive în viaţa bibliotecii. Primind în 2006 denumirea de Biblioteca Judeţeană „Bod Péter”, după numele distinsului cărturar originar din Cernatul de Sus (despre care puteţi citi răsfoind câteva pagini), deserveşte cititorii şi vizitatorii în cele trei secţii pentru public din sediul său central – clădirea fostului Sediu al Scaunelor, construită în 1832, clasificată ca monument istoric –, respectiv în filiala sa din oraş, aceasta din urmă cu un fond de 16.000 de volume.

Sediul bibliotecii în prezent

Biblioteca asigură suport metodologic pentru cele 39 de biblioteci publice din judeţul Covasna, acordă o atenţie sporită dezvoltării depozitului legal pentru publicaţiile editate în regiune, respectiv a achiziţionării celor cu teme şi referiri covăsnene (cât şi privitoare la Ţinutul Secuiesc), în domeniul istoriei locale şi regionale. Ca bibliotecă judeţeană, instituţia este implicit şi biblioteca municipiului reşedinţă de judeţ în care funcţionează. În ceea ce priveşte misiunea Bibliotecii Judeţene „Bod Péter”, aceasta este de a funcţiona – ca instituţie culturală – cu rol de spaţiu comunitar veritabil, respectiv ca partener cultural real într-o sferă cât mai largă, evidenţiind şi apropiind între ele valorile culturale ale municipiului Sf. Gheorghe şi ale judeţului Covasna.

La realizarea acestor obiective serveşte atât îmbunătăţirea continuă a serviciilor bibliotecare şi informaţionale ale instituţiei, cât şi legătura ei vie cu bibliotecile publice din judeţ, respectiv suita de programe şi proiecte culturale ale bibliotecii, atât cele proprii, cât şi cele realizate în parteneriat.

Acţiunile culturale sunt menite să asigure publicului petrecerea utilă şi plăcută a timpului liber, prin ele biblioteca doreşte să-şi fidelizeze utilizatorii existenţi, respectiv să atragă noi utilizatori interesaţi de oferta sa culturală şi spirituală.

Elementul-cheie al acestor acţiuni şi program este întâlnirea nemijlocită, furnizoare de impresii şi trăiri pozitive persistente dintre autor, creaţie, temă şi public. Cel mai frecvent este vorba de seri de autor, prezentări de carte, seri ale unor edituri şi redacţii, maratoane ale lecturii. Invitaţii acestora sunt personalităţi şi instituţii marcante ale literaturii şi culturii contemporane maghiare şi române. Biblioteca s-a dovedit deschisă în ultimii ani şi faţă de programele muzicale, piesele de teatru şi proiecţiile de filme. O importanţă deosebită au programele complexe pentru copii, respectiv cele legate de istoria locală şi regională. Anual este vorba în medie de 40-45 de acţiuni şi evenimente culturale proprii sau organizate în parteneriat de către bibliotecă, atât la sediul său, cât şi în alte locaţii sau în aer liber.

În cadrul programului Könyvkelengye / La drum cu lectură, desfăşurat de bibliotecă în parteneriat cu Primăria municipiului Sf. Gheorghe, fiind lansat în aprilie 2010, respectiv destinat bebeluşilor din Sf. Gheorghe şi părinţilor lor, care primesc un cadou constând dintr-un mic pachet de cărţi specifice vârstei de până la 3 ani, volume în maghiară sau română, însoţite de un îndrumar pentru lectură şi de un permis de utilizator al bibliotecii, eliberat pe numele bebeluşului. Până la sfârșitul lunii februarie a anului 2020, de pachetul de cărţi au beneficiat 1252 de nou-născuţi şi familiile lor din Sf. Gheorghe. De asemenea, prin lărgiri ocazionale ale sferei beneficiarilor programului, între 2011 şi iunie 2019 au primit câte o carte-cadou în total 5122 de elevi de clasa I., a IV-a, a VIII-a, respectiv a XII-a şi XIII-a din Sf. Gheorghe.

Serviciul de bibliotecă mobilă a instituţiei a deservit în ultimii ani câte 5 grupe de grădiniţă şi clase de şcoală primară din Sf. Gheorghe, respectiv cititori cu dizabilităţi locomotorii.

Biblioteca noastră a participat în perioada 2010-2015, în urma unui concurs de aplicaţii, la programul naţional de dezvoltare a bibliotecilor publice Biblionet, iniţiat de Fundaţia Bill şi Melinda Gates, coordonat în România de Fundaţia IREX. În cadrul programului am implementat în judeţul Covasna, în 30 de biblioteci publice, respectiv Biblioteca şi filiala acesteia, o investiţie totală de 950.893 lei, constând în echipamente IT (calculatoare, videoproiectoare, scanere, imprimante, accesorii, softuri) şi training-uri pentru un număr total de 84 de bibliotecari.

În cadrul unui proiect-pilot, în 2009 biblioteca judeţeană a început digitizarea şi repertorizarea documentelor de istorie locală, subiectul activităţii de până acum fiind primul ziar din Sf. Gheorghe, intitulat Nemere (Nemira), din care s-au finalizat trei serii anuale (1877, 1878,1879). Se intenţionează continuarea în perspectivă a acestei activităţi, tot în privinţa presei deocamdată.

Statistica de utilizare a bibliotecii indică la finele anului 2019 un număr de 8910 de utilizatori înscrişi, dintre care 6512 de utilizatori activi, respectiv 843 de noi-înscrişi. Înregistrăm anual în jur de 65-70 de mii de tranzacții bibliotecare (vizite la bibliotecă).